Poveşti cu Liternet şi propunători neserioşi

Cu ceva timp în urmă am primit un mesaj din partea unui redactor al Liternet prin care mi se cerea acordul pentru a prelua textul meu despre cartea “Mătase” de Alessandro Baricco, publicat iniţial pe dbrom. Apreciez Liternet aşa că mi-am dat acceptul, declarându-mă onorat. Ulterior mi s-a cerut să semnez textul cu alt pseudonim. Am acceptat să apară ca autor Iosiv Q. Basarab în cazul în care coordonatorul site-ului nu accepta iQ666, gândindu-mă că practic doar eu am de câştigat de pe urma publicării pe liternet.ro.

Au trecut ceva zile şi… nimic. I-am scris redactorului care s-a ocupat de textul meu, iar el m-a liniştit “O să daţi [de text] când îi va veni rândul. Odată ce am stabilit”. L-am crezut, dar peste câteva zile dau pe liternet.ro de un fragment din “Mătase”, însoţit de o altă cronică. I-am scris iar personajului: “mda… ???”. Tot respectul pentru că mi-a răspuns, însă cum a făcut-o nu mai merită acelaşi calificativ. Mesajul lui începea cu “Stimabile” şi urmau nişte justificări din care e de reţinut propria-i caracterizare “eu sunt factor de execuţie, cu iniţiativă limitată” presărate cu adresări la persoana a doua singular. N-o fi fost mesajul meu exemplu de politeţe, nici nu ţin să mi se adreseze lumea cu “dumneavoastră”, dar dacă începusem aşa cum de-a trecut brusc la “matale”? Să-nţeleg că nemaifiind interesant pentru ei poate să-mi zică oricum? Trecând peste asta, că nu-s eu aşa cusurgiu la faze de genu’, omul îmi explica în mare cum stă treaba la Liternet, contând pe discreţia mea că povestea rămâne între noi.

I-am răspuns că sper că s-a întâmplat aşa ceva doar în cazul meu, că e oribil să şi se ofere ceva şi apoi să-ţi fie luat, chiar fără explicaţii dacă nu reacţionam. El îmi ceruse acordul să-mi preia textul, cum să nu pricep că va apărea? Mai bine muncea el de pomană cu prelucratul textului şi ce mai era şi-mi cerea acordul abia dacă avea şi acordul şefului pentru a-l posta pe site, nu să mă facă să cred c-o să mi-l publice. Chestia asta nu e doar pentru cazul meu, ar trebui să fie politică la ei, dar se pare că… vorba lui, “la cum merge liternet algoritmul funcţionează”. Ultimul lui răspuns a fost o laudă pentru Liternet, portal pe care-l apreciez şi eu pentru conţinut şi idei, mai puţin pentru cum s-au comportat cu mine, dar asta e altă discuţie, şi echipa care se ocupă de site. Cică, citez iar, “Asta e ce contează, no offence, nu că un redactor a fost lăsat în off side faţă de un colaborator in spe”. Mai e una tare, ceva de genul oameni care scriu mai bine ca noi doi aşteaptă o grămadă de timp deciziile Liternet în privinţa textelor propuse spre publicare şi uneori ele sunt negative. Când s-a pus problema care dintre mine şi el scrie mai bine??? De unde şi până unde această comparaţie sau cea cu ăia care scriu mai bine decât noi? Mie mi-a spus că-mi publică textul, nu contează dacă e bun, rău sau altfel, pentru ca apoi să-mi explice că de fapt pe cuvântul lui nu te poţi baza, dar Liternetul e o minune. Urmează regrete, mi sa adresat aşa pentru că “aşa a crezut cu cale”, iar pe viitor va fi mai prudent, nemaicerând acordul autorului în situaţii când nu e imposibil ca textul să fie respins de către cei mai sus decât el în ierarhia Liternet. Singura urmare pozitivă a chestiunii în speţă. Mi-a mai zis şi că lui i s-au respins de către diverse reviste online mai multe texte decât i s-au acceptat. Stimabile, e chiar aşa greu de priceput ce-nseamnă asta?

I-am scris că opinia mea referitoare la situaţia asta va apărea aici. Probabil că şansele mele să-mi văd vreun text pe liternet.ro sunt acum nule şi vor rămâne aşa. Mă-ntreb de ce-l ţin pe ăla acolo. O fi muncind mult şi nu face nazuri, asta o fi explicaţia, că despre valoarea umană şi literară a personajului m-am cam lămurit. Era fain de-mi preluau textul, dar asta e, contribuţia lor la legenda mea va fi limitată la cei care vor citi acest text şi la improbabilele eventuale reacţii. Treaba asta-mi aminteşte de ce-au păţit cei de la C.A.S.H. cu MediaPro Music, care le promisese un contract. Ei au rămas cu pagubele generate de drumurile la Bucureşti şi fără timpul şi energia investite în speranţa asta. Eu am pierdut niscaiva timp şi probabil că mi-am stricat definitiv relaţiile cu Liternet, dar am rămas cu articolul ăsta şi cu o nouă lecţie gen “nu crede nici când vezi”. E a doua oară când mi se propune o colaborare după care treaba pică din vina propunătorului. În celălalt caz am lămurit situaţia după 2 ani şi ceva şi-am înţeles în fine ce s-a întâmplat, deşi era binevenit încă de pe atunci un mesaj lămuritor. Noroc cu EgoPHobia că echilibrează balanţa. Dacă venea acum propunerea să colaborez acolo se pomeneau cu cine ştie ce răspuns din partea mea. Mai bine să nu mă gândesc. Să precizez totuşi că eventuale solicitări de colaborare cu Liternet iau în calcul doar dacă sunt contrasemnate de conducătorul suprem al echipei care se ocupă de acel site.

[aparut în curat|murdar]